- şerpár
- I.(zool.) s. m., pl. şerpáriII.(chimir) s. n., pl. şerpáre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
şerpár
Look at other dictionaries:
şerpar — ŞERPÁR (1) şerpare, s.n., (2) şerpari, s.m. 1. s.n. Brâu lat de piele (prevăzut cu buzunare) pe care îl poartă ţăranii; chimir. 2. s.m. Pasăre răpitoare, asemănătoare cu acvila, cu spatele de culoare brună cenuşie şi cu pântecele alburiu, care se … Dicționar Român
chimir — CHIMÍR, chimire, s.n. Brâu lat de piele, adesea ornamentat şi prevăzut cu buzunare, pe care îl poartă ţăranii; şerpar. ♢ expr. A pune la chimir = a strânge bani; a fi zgârcit. A avea în chimir = a fi bogat. [var.: (reg.) chimér s.n.] – Din tc.… … Dicționar Român
şarpe — ŞÁRPE, şerpi, s.m. (La pl.) Ordin de reptile (veninoase şi neveninoase) lipsite de membre, cu corpul cilindric, adaptate la târâre prin mişcări ondulatorii; (şi la sg.) reptilă din acest ordin. ♢ Şarpe de casă = specie de şarpe neveninos, lung de … Dicționar Român
şerpăraş — ŞERPĂRÁŞ, şerpăraşe, s.n. Diminutiv al lui şerpar (1). – Şerpar + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 şerpăráş s. n., pl. şerpăráşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
Municipalidad Metropolitana de Lima — Palacio Municipal de Lima Metropolitana de noche Información Acrónimo MML … Wikipedia Español
chingă — CHÍNGĂ, chingi, s.f. 1. Fâşie de piele sau de ţesătură de cânepă, cu care se fixează şaua pe cal. ♢ expr. A strânge (pe cineva) în chingi = a constrânge, a lua din scurt (pe cineva). A slăbi (pe cineva) din chingi = a lăsa (pe cineva) mai liber.… … Dicționar Român
chisag — chiság s.n. (reg.) curea lată de încins, cu 3 6 catarame; chimir, şerpar. Trimis de blaurb, 07.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
căşiţă — căşíţă, căşíţe, s.f. (reg.) 1. alveolă de fagure, căsuică, căsuţă. 2. solniţă din coajă de mesteacăn; sărăriţă. 3. despărţitură într un sertar, chichiţă, casetă, pui, sipet; despărţitură in şerpar. 4. firidă. 5. colacul fântânii; ghizdurile… … Dicționar Român
praştie — PRÁŞTIE, praştii, s.f. 1. Veche armă de luptă formată dintr o bucată de piele legată cu două sfori, cu care se aruncau pietre asupra duşmanului; (azi) jucărie făcută dintr una sau două fâşii de elastic la capătul cărora se leagă o bucată de piele … Dicționar Român
sieptru — SIÉPTRU, sieptre, s.n. (reg.) Şerpar de piele (cu care se încing ţăranii). [pr.: si ep ] – et. nec. Trimis de LauraGellner, 22.07.2004. Sursa: DEX 98 siéptru s. n. (sil. si ep ), art. siéptrul; pl. siéptre … Dicționar Român
